Dâmbovița mi se pare cel mai trist râu care strabate o capitală europeană. În afară de algele care devin insistent sesizabile, vizual și olfactiv, din toamnă până în primăvară și 3 rațe rătăcite, nu pot spune că acest râu ne încântă în vreun fel. Cel puțin nu pe mine.

Probabil ați citit prin presă că zilele trecute, Firea propunea ca Primăria Capitalei să preia dezvoltarea proiectului „Bucureşti – Port la Dunăre”. „Din cauza stagnării şi abandonării acestor lucrări, în prezent lucrările s-au degradat sau au fost distruse în bună măsură, stadiul de realizare, în prezent, fiind de 50 la suta, valoarea investiţiei deja realizate este de aproximativ un miliard de euro.”  Așadar, ar mai fi nevoie de încă un miliard. În locul ei, m-aș plimba puțin pe lângă Dâmbovița, de la Ciurel și până la Vitan. Priveliștea nu e cea mai fericită.

La multi ani Romania!

Geplaatst door Cristian Ticu op zaterdag 1 december 2012

Să luăm, totuși exemplu, de la frații noștri din Chicago. Niște tineri, au pus un proiect pe Kickstarter, cu scopul de a strânge bani pentru realizarea unor grădini suspendate, pe malul râului Chicago. Obiectivul a fost de 10.000 $ pentru 200 de metri de gradină. Până acum au stâns 15.700$.

Our plan is to rehabilitate urban rivers in cities across the globe. By recovering habitat space in city waterways, we can provide a home for fish and other animals, while creating a nature destination for people to enjoy.

Păi mă băieți, de ce nu ziceți așa, haideți și la noi! Lăsați Chicago!

gardens_before_after

Dâmbovița, străbate Bucureștiul pe o distanță de 22 de km. Cu o matematică simplă, întelegem că pentru realizarea unor grădini suspendate pe toată aceasta distanță, ar fi necesară suma de 1.100.000$. Sau 10% din suma necesară reluării lucrărilor pentru portul aflat în paragină de aproape 30 de ani.

biomatrix_hardware_design

Putem aștepta încă 30 de ani? Sau poate 40?

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here